Pentru toţi cei care iubesc drumeţiile menţinem atenţionarea cu privire la prezenţa pe teritoriul judeţului Hunedoara, a viperei comune (v.berus), care deţine  un puternic venin.

Excursioniştii trebuie să cunoască pericolul pe care îl reprezintă viperele în această perioadă, modalităţile de prevenire a atacului acestora şi care sunt primele măsuri de ajutor care trebuie luate în caz de muşcătură.

            Muşcăturile de vipera impun efectuarea de urgenţă a unui vaccin antiviperin.

Reamintim turiştilor câteva sfaturi de comportament în cazul întâlnirii cu vipera comună, pentru a evita muşcătura de viperă:

–      purtaţi bocanci de munte, chiar dacă temperatura ambiantă este ridicată;

–     efectuaţi permanent un control vizual al zonei în care urmează să păşiţi;

–     nu ridicaţi pietre mari decât după ce, în prealabil, aţi efectuat un control vizual dedesubt, pentru a verifica dacă sunt şerpi;

–     dacă intraţi într-o zonă cu vegetaţie înaltă, care nu vă permite verificarea suprafeţei solului, loviţi uşor vegetaţia cu un băţ, astfel şarpele va fugi din calea dumneavoastră.

Persoana muşcată de viperă poate muri în cinci ore, (veninul acesteia este o hemotoxină), hemoglobina din sânge formând, împreună cu veninul un compus stabil, ceea ce poate duce la sufocare.

Totuşi moartea cauzată de muşcatura unui şarpe veninos survine în cazuri rare, mai mult de jumătate din muşcăturile de viperă sunt “uscate” fără inoculare de venin. Efectele unei muşcături de şarpe veninos variază în funcţie de vârstă, condiţia fizică şi starea de sănătate a victimei. O muşcătură de şarpe poate să afecteze victima, dar şi pe membrii grupului, din punct de vedere psihic, împiedicând luarea măsurilor necesare.

TRASNPORTAŢI VICTIMA LA SPITAL CÂT MAI RAPID CU PUTINŢĂ PENTRU ADMINISTRAREA SERULUI ANTIVIPERIN ! (dacă este posibil, sunaţi la serviciul 112 şi solicitaţi o ambulanţă!)

Serul antiviperin pentru a trata cu promptitudine şi cu competenţă eventualele cazuri de muşcătură de viperă –  se asigură de unităţile sanitare cu paturi din judeţ. Unităţile sanitare care au în stoc la serviciile de urgenţă ser antiviperin sunt: Spitalul Judeţean de Urgenţă Deva, Spitalul Municipal „Dr.Alexandru Simionescu” Hunedoara, Spitalul de Urgenţă Petroşani, , Spitalul Municipal Orăştie şi Spitalul Municipal Vulcan.

 

In acest sezon un număr mare de persoane isi petrec zilele libere „în natură, la iarbă verde”, considerăm util să transmitem către populaţia judetului recomandări pentru a preveni înţepăturile de căpuşe şi consecinţele neplăcute şi uneori grave ale acestora. Encefalita de căpuşe  care este cauzată de virusul encefalitei de căpuşe dar si Borelioza (boala Lyme sau boala celor 1000 de feţe) sunt exemple a unor boli care pot sa fie transmise de catre acesti vectori.Principalele gazde sunt rozătoarele mici, animalele mari; omul fiind gazdă accidentală. Transmiterea agentului patogen se face in principal pe cale cutanată, prin muşcătura de căpuşă infectată.

Este de preferat să se evite contactul direct cu solul şi iarba, fie cea din curte sau din pădure. Se recomandă protejarea periodică a animalului de companie (câine sau pisică) prin aplicarea unor soluţii speciale anti-paraziţi externi, precum căpuşele sau puricii. Este indicată dezinsecţia curţilor şi grădinilor.

            Există 3 metode de prevenire a infecţiei cu boala Lyme sau borelioza, care poate fi transmisă prin muşcătura de căpuşă infectată cu bacteria Borrelia:

  1. Evitarea muşcăturii de căpuşă prin evitarea zonelor împădurite în special pe timpul verii, purtarea de îmbrăcăminte care să formeze o barieră între piele şi mediu şi aplicarea pe piele şi haine a unui produs repelent (insecticide speciale ce pot fi utilizate în contact cu pielea);
    2. Îndepărtarea căpuşelor în cazul în care s-a produs înţepătura cu ajutorul unei pensete şi dezinfectarea regiunii cu soluţie antiseptică;
    3. Tratamentul antibiotic profilactic: căpuşa are nevoie de minim 18 ore pe suprafaţa corpului pentru a transmite infecţia.

Se recomandă ca după o ieşire în natură să ne controlăm corpul pentru a depista muşcătura de căpuşe, spălarea cu apă fierbinte a hainelor după activităţi desfăşurate în teren.

„Dacă se scoate căpuşa, se dezinfectează zona afectată, şi se ia tratament prescris de medic în primele 24 de ore, riscul infectării scade cu 87%”. Riscul maxim de contactare a bolii este la 48-72 de ore după ataşarea căpuşei.