
Ziua Mondială a Diabetului este celebrată în fiecare an pe 14 noiembrie, fiind inițiată în 1991 de Federația Internațională de Diabet (IDF) pentru a atrage atenția asupra creșterii alarmante a cazurilor de diabet la nivel global. Această zi reprezintă un moment important pentru a sublinia necesitatea unui efort comun — al populației, al profesioniștilor din sănătate și al autorităților — în prevenirea, depistarea precoce și tratarea diabetului zaharat.
În acest an au fost selectate două teme majore pentru a fi evidențiate în cadrul activităților de informare organizate cu prilejul acestei zile.
- Prima temă vizează promovarea bunăstării persoanelor care trăiesc cu diabet, cu un accent special pe condițiile de la locul de muncă. Este lansat un apel către angajatori și angajați din întreaga lume pentru a susține persoanele afectate de această afecțiune, oferindu-le posibilitatea de a duce o viață mai bună. Milioane de oameni cu diabet se confruntă zilnic cu dificultăți în gestionarea bolii la locul de muncă, inclusiv stigmatizare, discriminare și excludere, aspecte care le afectează semnificativ starea de bine.
- Cea de-a doua temă de informare subliniază importanța implicării active în adoptarea unor măsuri menite să reducă riscul de apariție a diabetului zaharat și să asigure accesul tuturor persoanelor care suferă de această boală la servicii medicale adecvate.
Diabetul zaharat este o boală cronică metabolică caracterizată prin valori crescute ale glucozei în sânge, care, în timp, poate provoca afectarea gravă a inimii, vaselor de sânge, rinichilor, ochilor și nervilor. Diabetul poate apărea la orice vârstă — la copii, tineri, adulți și vârstnici — ceea ce îl face o problemă majoră de sănătate publică. Cea mai frecventă formă este diabetul zaharat de tip 2, întâlnit mai ales la adulți, asociat cu scăderea treptată a secreției de insulină și rezistența la aceasta. Diabetul de tip 1, de obicei cu debut în copilărie sau adolescență, este cauzat de distrugerea autoimună a celulelor pancreatice care produc insulină. Pentru că diabetul poate evolua mult timp fără simptome, multe persoane sunt diagnosticate abia atunci când apar complicațiile. De aceea, controalele medicale periodice și testarea glicemiei sunt esențiale. Pentru persoanele diagnosticate, accesul la tratament adecvat — inclusiv insulină atunci când este necesar — este vital pentru prevenirea complicațiilor și menținerea unei calități bune a vieții.
Menținerea glicemiei în limite normale este importantă atât pentru prevenirea diabetului, cât și pentru controlul acestuia. Printre măsurile esențiale se numără:
- adoptarea unei alimentații echilibrate, bogate în legume, fibre, proteine slabe și cereale integrale;
- limitarea consumului de zahăr, băuturi îndulcite și carbohidrați rafinați;
- efectuarea regulată de activitate fizică (minimum 30 de minute pe zi, de 5 ori pe săptămână);
- menținerea unei greutăți corporale sănătoase;
- hidratarea adecvată și evitarea băuturilor alcoolice în exces;
- monitorizarea periodică a glicemiei și consultarea medicului pentru recomandări personalizate;
- gestionarea stresului și asigurarea unui somn suficient.
Implementarea acestor măsuri contribuie la echilibrarea metabolismului și la reducerea riscurilor pe termen lung.
La nivel mondial, unul din zece adulți are diabet, peste 90% dintre cazuri fiind de tip 2. În 2021 existau aproximativ 537 milioane de persoane cu diabet, iar estimările arată o creștere la 643 milioane până în 2030 și la 783 milioane până în 2045. Majoritatea persoanelor afectate trăiesc în țări cu venituri mici și medii, unde accesul la servicii medicale este limitat.
În România, în anul 2024, 1.485.087 de persoane se aflau în evidența serviciilor de specialitate cu diagnosticul de diabet zaharat, dintre acestea, 114.904 erau cazuri noi diagnosticate în 2024. Mai mult de jumătate prezentau complicații precum afectări cardiovasculare, neurologice, renale sau oftalmologice, subliniind necesitatea unui management eficient și a unor programe naționale de prevenție.
Pentru a reduce povara diabetului, este necesară implicarea autorităților, a sistemului de sănătate și a comunităților, astfel încât prevenția, depistarea precoce, tratamentul și educația pentru sănătate să fie accesibile tuturor.
În acest sens, Institutul Național de Sănătate Publică si Direcțiile Județene de Sănătate Publică planifică și desfășoară în această perioadă o serie de activități destinate reducerii factorilor de risc si prevenirii îmbolnăvirilor prin diabet zaharat în cadrul proiectului ”JACARDI – Prevention of NCDs – cardiovascular diseases and diabetes”, proiect ce se derulează în alte 21 ţări europene cu scopul de a reduce povara bolilor cardiovasculare (BCV) și a diabetului (DZ), precum şi a factorilor de risc asociați, atât la nivel individual, cât și la nivel social. Activităţile proiectului JACARDI se adresează diferitelor etape ale acordării îngrijirilor medicale: prevenire, depistare precoce, tratament, dar și pentru autogestionarea bolii de către pacient prin:
- Îmbunătățirea alfabetizării în domeniul sănătății și creșterea gradului de conștientizare cu privire la diabet în rândul populației generale.
- Implementarea măsurilor eficiente de prevenire primară, screening și căi de îngrijire îmbunătățite pentru diabet în rândul grupurilor cu risc ridicat.
- Îmbunătățirea sprijinului pentru autogestionare și participarea pe piața muncii pentru persoanele diagnosticate cu diabet.
- Îmbunătățirea disponibilităţii datelor şi calităţii acestora.
- Promovarea echității în accesul la servicii indiferent de educație, abilități sau vârstă.
În prezent, sunt colectate date la nivel local și național, inclusiv în județul Hunedoara, pentru identificarea nevoilor reale ale pacienților și dezvoltarea unor intervenții adaptate pentru prevenirea și controlul diabetului.
Toate demersurile întreprinse răspund ţintelor Organizației Mondiale a Sănătății privind diabetul, ținte propuse pentru a fi atinse până în anul 2030:
- Ținta 1: 80% dintre persoanele cu diabet să fie diagnosticate;
- Ținta 2: 80% dintre persoanele diagnosticate să aibă un control bun al glicemiei;
- Ținta 3: 80% dintre persoanele diagnosticate să aibă un bun control al tensiunii arteriale;
- Ținta 4: 60% dintre persoanele cu diabet peste 40 de ani să primească statine;
- Ținta 5: 100% dintre persoanele cu diabet zaharat de tip 1 să aibă acces la tratament cu insulină la prețuri accesibile și la automonitorizarea glicemiei.
Evoluţia cazurilor de diabet în judeţul Hunedoara:
| Cazuri raportate la cabinetul de nutriţie şi diabet | 2019 | 2020 | 2021 | 2022 | 2023 | 2024 |
| Cazuri noi DZ | 2.262 | 2.762 | 1.954 | 3.463 | 1.937 | 1.487 |
| Cazuri noi DZ insulino-dependent | 171 | 428 | 222 | 702 | 81 | 151 |
| Cazuri noi DZ insulino-independent | 2.091 | 2.334 | 1.732 | 2.756 | 1.854 | 1.336 |
| Pacienți rămaşi în evidenţă cu DZ tip II | 28.217 | 30.522 | 30.423 | 32.461 | 32.663 | 34.058 |
Materiale:Ziua Mondiala de lupta impotriva Diabetului 2025




