Bolile transmise de vectori sunt o problemă de sănătate publică globală, reprezentând mai mult de 17% din toate bolile infecțioase, provocând peste 700.000 de decese anual. Conform datelor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), până la 80% din populația lumii este expusă riscului pentru una sau mai multe boli transmise prin vectori, cea mai importantă povară a acestor boli aflându-se în prezent în zonele tropicale și subtropicale, afectând în mod disproporționat cele mai sărace populații. Cei mai cunoscuți vectori – ţânţarii, muştele, gândacii, căpuşele și unele rozătoare – sunt responsabili pentru transmiterea unei game variate de paraziţi, viruși şi bacterii care afectează oamenii şi animalele. În România sunt supravegheate epidemiologic următoarele boli: malaria, meningita West-Nile, encefalita de căpuşă (TBE), febra butonoasă, boala Lyme. Multe dintre aceste boli pot fi prevenite prin măsuri de autoprotecție și prin mobilizarea comunității

Institutul Național de Sănătate Publică și Direcția de Sănătate Publică a județului Hunedoara informează populația despre cum se pot evita înțepăturile/mușcăturile vectorilor posibil transmițători ai unor boli care pot dezvolta uneori afecțiuni cu complicații majore.

► Măsuri recomandate populației pentru a preveni bolile transmise prin țânțari:

  • purtați îmbrăcăminte cu mâneci lungi și pantaloni lungi, dacă ieșiți seara din locuințe sau când mergeți în zone cu vegetație sau pe malul apelor;
  • utilizați substanțe repelente pentru țânțari comercializate în farmacii (DEET, icaridin, IR 3535, para-metan-diol), care se aplică pe părţile descoperite ale corpului (în concordanță cu instrucțiunile de pe etichetă);
  • împiedicați pătrunderea țânțarilor în casă prin folosirea de plase de protecție la ferestre/uși;
  • utilizați substanțe insecticide în locuință/în jurul locuinței;
  • utilizați sisteme de aer condiționat în locuință;
  • utilizați plase împotriva țânțarilor în jurul paturilor în cazul în care nu sunt disponibile celelalte măsuri menționate anterior sau dacă dormiți în aer liber;
  • acoperiți pătuțul sau căruciorul copilului cu plase împotriva țânțarilor.

Înmulțirea țânțarilor poate fi oprită prin:

  • evacuarea apei din subsoluri;
  • repararea instalațiilor de apă și canalizare din subsoluri și din apropierea locuințelor;
  • evitarea aruncării la întâmplare a obiectelor care nu ne mai trebuie și în care apa poate stagna (cutii de conserve, cauciucuri de automobile, jucării etc);
  • îndepărtarea gunoaielor menajere în care se pot adăposti țânțarii.

Căpușele, prin mușcătura lor, sunt factori de risc în transmiterea unor boli ca: boala Lyme, encefalita de căpușă, babesioza, febra hemoragică de Crimeea – Congo. Boala Lyme (sau borrelioza Lyme) este cea mai comună infecție al cărei agent etiologic se transmite prin capușă, atât în Europa, cât și în SUA. Boala Lyme are trei stadii evolutive, fiecare cu simptome specifice:

  • Stadiul 1 (faza acută): apare la scurt timp după mușcătura de căpușă și include erupție cutanată tipică („ochi de taur”) și simptome asemănătoare gripei (febră, frisoane, oboseală, dureri musculare, cefalee).
  • Stadiul 2 (infecție diseminată precoce): apare în săptămâni sau luni, cu răspândirea infecției în organism. Se pot manifesta simptome neurologice (amorțeli, paralizie facială), cardiace (palpitații) și erupții cutanate.
  • Stadiul 3 (boală cronică): apare la luni sau ani de la mușcătură, ducând la artrită cronică, tulburări de memorie și probleme cardiace.

Complicațiile neurologice pot include paralizie facială, radiculopatie și meningită, afectând nervii cranieni, periferici sau sistemul nervos central.

Dacă se scoate căpuşa, se dezinfectează zona afectată, şi se ia tratament prescris de medic în primele 24 de ore, riscul infectării scade cu 87%.

► Măsuri recomandate populației pentru a preveni bolile transmise prin căpușe:

Măsuri de protecţie personală împotriva infestării cu căpuşe 

  • purtați haine deschise la culoare, cu mâneci lungi și pantaloni lungi introduși în șosete de culoare deschisă şi textură mai deasă;
  • purtați pantofi sport deschişi la culoare fără orificii sau decupaje (nu este indicat să purtați papuci/sandale în zonele endemice);
  • aplicați substanțe repelente (DEET-Dietiltoluamidă) pe pielea ce ar putea veni în contact cu căpuşele (mâini, braţ–antebraţ, etc) şi utilizați spray-uri cu repelenţi pe bază de permetrin pentru haine (în special pe pantofi, şosete, pantaloni, etc);
  • tratați hainele purtate în aer liber, după activități desfășurate în zone cu potențial de infestare cu căpușe, prin spălare și uscare la aer cald sau fierbinte, timp de cel puțin o oră;
  • inspectați corpul cu atenţie, deoarece căpuşele se pot fixa oriunde fără a provoca disconfort la ataşare sau în timpul hrănirii. Înlăturați prompt căpuşele în cazul în care sunt găsite pe corp (cu ajutorul unei pensete cu vârful bont prin prinderea cât mai aproape de piele şi tragerea în sus, astfel încât capul căpuşei să nu rămână în piele);
  • după înlăturarea căpuşelor dezinfectați pielea cu alcool (70%) şi aplicați un unguent cu antibiotic cu spectru larg.

Împiedicarea înmulțirii căpușelor se poate realiza prin:

  1. managementul habitatelor favorabile căpuşelor – în zonele rezidenţiale în care s-a constatat o infestare semnificativă cu ixodide trebuie luate următoarele măsuri:
  • reduceți vegetația înaltă (ierburi, tufișuri)
  • înlăturați frunzele moarte şi crengile căzute; distrugeți-le prin ardere
  • înlăturați vegetația din vecinătatea sau de pe pereții caselor
  • acoperiți găurile/crăpăturile din pereții caselor
  1. managementul animalelor gazdă
  • descurajați prezența rozătoarelor (depozitați corect gunoiul menajer, depozitați corect proviziile – inclusiv grâne, fân, etc., folosiți capcane, momeli otrăvite, etc)
  • descurajați prezența unor animale sălbatice (căprioare, arici, porci mistreţi, urşi, etc.) în apropierea casei
  • aplicați tratamente cu acaricide adecvate asupra animalelor de companie (câini, pisici, etc) şi asupra celor domestice (oi, capre, vaci, cai şi păsări de curte).
  1. managementul aplicării de acaricide sau prin controlul chimic (cu acaricide) a populațiilor de căpușe
  • aplicarea prin pulverizare de formule recomandate de acaricide pe zone restrânse şi în microfocare; nu se fac aplicări masive prin pulverizare / stropire din avion sau maşină
  • alegerea în funcţie de situaţie, de la caz la caz, a acaricidului şi a concentrațiilor celor mai potrivite. Atenție – aplicarea acaricidelor trebuie efectuată de către personal calificat şi atestat în acest sens.

Materiale:Prevenirea intepaturii de tantari

Articole similare